Zeița Persefona în mitologia greacă

Nerk Pirtz 04-08-2023
Nerk Pirtz

ZEIȚA PERSEFONA ÎN MITOLOGIA GREACĂ

Persefona a fost regina Lumii de Dincolo în mitologia greacă, căci Persefona era o zeiță greacă și soția puternicului zeu Hades.

Persefona Fiica lui Zeus

Este greu de imaginat o filiație mai exaltată pentru zeița Persefona decât cea pe care a avut-o. Căci Persefona era fiica lui Zeus și a lui Demeter, ambele zeități olimpice. Zeus a avut, desigur, mulți copii, atât muritori, cât și nemuritori, de la multe femei diferite, dar Persefona a fost singurul copil născut de zeița Demeter , care este un factor important atât în mitologia lui Demeter, cât și în cea a Persefonei.

Înalta descendență a Persefonei nu a făcut-o să fie unul dintre cei 12 olimpieni, deși mulți dintre frații ei vitregi au primit această distincție.

Frumoasa Persefona

Persefona avea să crească și să devină o zeiță frumoasă și, ca urmare, Persefona era cunoscută și sub numele de Core, Fecioara.

Persefona își petrecea mult timp interacționând cu natura, plantând și îngrijind flori și plante, împreună cu însoțitoarele sale, niște nimfe Naiade.

Persefona rămâne castă

Frumusețea lui Persefona avea să atragă în curând mulți dintre membrii masculini ai panteonului grec și se spune că zeii Olimpului, printre care Apollo, Ares, Hefaistos și Hermes, i-au făcut avansuri fiicei lui Zeus.

Persefona îi respingea pe toți potențialii pretendenți, iar mama Persefonei, Demetra, era suficient de puternică pentru a se asigura că dorințele Persefonei sunt respectate de toți.

Răpirea lui Persefona

A existat totuși un zeu care nu a fost deranjat de protecția pe care Demeter i-a acordat-o Persefonei, iar acel zeu a fost Hades, fratele lui Demeter.

După Titanomahia, lui Hades i s-a dat stăpânirea Lumii de Jos, dar zeul își dorea acum o consoartă demnă de el. Unii povestesc că Hades s-a plâns fratelui său Zeus, iar Zeus i-a sugerat-o pe Persefona ca soție demnă, în timp ce alții povestesc despre Hades pur și simplu și-a îndreptat atenția asupra zeiței.

În ambele cazuri, Hades s-a înălțat din tărâmul său și, într-un moment în care Persefona s-a despărțit de însoțitoarele ei, Hades a lovit, răpindu-și nepoata și revenind din nou în tărâmul său.

Răpirea Proserpinei - Rembrandt van Rijn (1606-1669) - PD-art-100

Cele mai multe regiuni din Grecia Antică au pretins a fi locul răpirii Persefonei și locul în care Hades a coborât în lumea subterană cu premiul său, iar diverse surse menționează Sicilia, Attica, Argolis și Arcadia ca fiind posibilități importante.

Demeter o caută pe Persefona

Dispariția lui Persefona i-a provocat multă neliniște lui Demeter, pentru că a fost o dispariție, căci inițial părea că răpirea a rămas fără martori.

Vezi si: Mitologia greacă de la A la Z M

Demeter ar transforma Sirene , însoțitoarele lui Persefona, dându-le aripi, pentru a le ajuta în căutarea Persefonei, și, eventual, le-a deformat și pe ele, dacă Demetra era supărată pe ele pentru că nu au oprit răpirea. Demetra însăși cutreiera pământul în căutarea fiicei sale și, în timp ce făcea acest lucru, își neglija munca, iar lumea murea de foame.

În cele din urmă, Helios, zeul soarelui, care observă totul, i-a spus lui Demeter despre răpirea Persefonei de către Hades. Această veste nu a reușit să o consoleze pe Demeter, deoarece Hades era atotputernic pe tărâmul său, iar ea nu putea face nimic pentru a-l forța pe fratele ei să renunțe la fiica sa.

Cum lumea continua să moară de foame, Zeus a fost nevoit să intervină și l-a trimis pe fiul său Hermes, care era și el un psihopomp grec, să intervină pe lângă Hades și să obțină eliberarea Persefonei.

Persefona păstrată și returnată

Hades s-a întâlnit cu Hermes și a ascultat cuvintele zeului mesager. Zeus nu prea avea capacitatea de a-l forța pe Hades să acționeze, dar, cu toate acestea, Hades a recunoscut că nu putea refuza pur și simplu cererea lui Zeus. În același timp, Hades nu dorea să renunțe complet la Persefona.

Prin urmare, Hades a păcălit-o pe Persefona să consume semințe de rodie; consumul de alimente în Lumea de Dincolo îl lega pe cel care le consuma de acel tărâm. Se spunea că Persefona a mâncat fie trei, patru sau șase semințe de rodie, astfel că Persefona era obligată să petreacă trei, patru sau șase luni cu Hades în tărâmul său, ca soție a acestuia.

În timpul în care Persefona nu a fost legată de Hades, a fost liberă să se întoarcă la suprafața pământului, unde se va reuni cu mama ei.

Întoarcerea lui Persefona - Sir Frederic Lord Leighton (1830-1896) - PD-art-100

Separarea și reunirea Persefonei cu Demeter ar fi motivul din spatele anotimpurilor de creștere, deoarece atunci când mama și fiica erau separate, Demeter plângea și nimic nu creștea, deci iarna, iar când se reunesc, ar fi primăvară și vară.

Astfel, Persefona ar fi fost o zeiță agricolă importantă pentru grecii antici, cu multe sanctuare dedicate zeiței, în speranța unor recolte generoase.

Vezi si: Pretendenții lui Elena în mitologia greacă

Mânia lui Persefona

Astăzi, Persefona este mai degrabă cunoscută ca regină sau zeiță a lumii subterane decât ca zeiță a agriculturii, iar poveștile supraviețuitoare despre Persefona o văd pe regatul soțului ei și îi arată atât bunăvoința, cât și mânia.

Minthe a fost un astfel de obiect al mâniei lui Persefona, deoarece nimfa fie pretindea că este superioară lui Persefona, fie că va câștiga dragostea lui Hades. În ambele cazuri, se spune că Persefona (sau Demetra), supărată, a transformat nimfa în planta de mentă.

Cea mai faimoasă poveste supraviețuitoare a lui Persefona relatează coborârea în lumea subterană a eroilor greci Tezeu și Pirithous Unii povestesc că furia lui Persefona, în fața obrăzniciei celor doi eroi, a fost cea care l-a făcut pe Hades să-i închidă pe Tezeu și pe Pirithous în lumea subterană.

BENEVOLENȚA lui Persefona

Aceeași poveste mai arată și bunăvoința lui Persefona, căci în unele versiuni ale mitului se mai spune că Persefona a fost cea care a fost de acord ca Heracle să-l elibereze pe Tezeu din lanțuri și tot Persefona a fost cea care l-a convins pe Hades că Heracle ar putea să ia Cerberus la suprafața pământului pentru una dintre muncile sale.

Într-adevăr, bunăvoința lui Persefona este mai evidentă decât furia ei în poveștile care au supraviețuit, căci tot Persefona a fost cea care a fost de acord să o lase pe Euridice să plece cu soțul ei, Orfeu, atunci când eroul a coborât în Lumea de Dincolo. Persefona avea să o ajute și pe Psyche atunci când Afrodita a trimis-o pe iubita lui Eros în Lumea de Dincolo pentru a recupera o parte din crema de frumusețe a lui Persefona.

Tot Persefona a fost cea care a fost de acord cu cererea lui Sisif de a se întoarce în lume, deși, desigur, regele Sisif o păcălea pe zeiță.

Persefona - Arthur Hacker (1858-1919) - PD-art-100

Persefona și Adonis

Departe de lumea subterană, Persefona apare și în povestea lui Adonis, deoarece Afrodita i-a dat cufărul cu pruncul Adonis pentru a avea grijă de el.

Persefona s-a îndrăgostit însă de tânăr, iar când Afrodita a venit să-l recupereze pe Adonis, Persefona a refuzat să renunțe la el.

Zeus a fost nevoit să medieze în această dispută și s-a decis că Adonis va petrece o treime din an cu Persefona, o treime din an cu Afrodita și o treime din an Adonis era liber să aleagă singur ce face. Adonis își va petrece de fapt treimea din an cu Afrodita, preferând-o pe Persefona.

Persefona ca mamă

În poveștile supraviețuitoare despre Persefona, bazate pe tradiția hesiodică și homerică, se considera că Persefona nu a avut copii, dar în tradiția orfică, mai puțin cunoscută, se spunea că Persefona a dat naștere mai multor copii.

Primul dintre aceștia a fost Zagreus, prima întruchipare a zeului Dionysos, născut de Persefona când Zeus a sedus-o sub forma unui șarpe. Zagreus va fi ucis de către Titani înainte de a renaște cu Semele. Aceeași filiație dintre Persefona și Zeus se spune că ar fi adus-o pe zeița lumii subterane, Melinoe.

De asemenea, în tradiția orfică se spune că Persefona ar fi avut copii cu soțul ei, Hades, acești copii fiind Erinyes, Furiile, deși în tradiția hesiodică, mai răspândită, se consideră că Erinyes s-au născut pentru Gaia din sângele lui Ouranos.

Nerk Pirtz

Nerk Pirtz este un scriitor și cercetător pasionat, cu o profundă fascinație pentru mitologia greacă. Născut și crescut în Atena, Grecia, copilăria lui Nerk a fost plină de povești despre zei, eroi și legende antice. Încă de mic, Nerk a fost captivat de puterea și splendoarea acestor povești, iar acest entuziasm a crescut de-a lungul anilor.După ce a absolvit studiile clasice, Nerk s-a dedicat explorării adâncurilor mitologiei grecești. Curiozitatea lor nesățioasă i-a condus în nenumărate căutări prin texte antice, situri arheologice și înregistrări istorice. Nerk a călătorit mult prin Grecia, aventurându-se în colțuri îndepărtate pentru a descoperi mituri uitate și povești nespuse.Expertiza lui Nerk nu se limitează doar la panteonul grec; au aprofundat și în interconexiunile dintre mitologia greacă și alte civilizații antice. Cercetările lor amănunțite și cunoștințele aprofundate le-au conferit o perspectivă unică asupra subiectului, luminând aspecte mai puțin cunoscute și aruncând o lumină nouă asupra poveștilor binecunoscute.În calitate de scriitor experimentat, Nerk Pirtz își propune să împărtășească cunoștințele lor profunde și dragostea pentru mitologia greacă unui public global. Ei cred că aceste povești antice nu sunt doar folclor, ci narațiuni atemporale care reflectă luptele, dorințele și visele eterne ale omenirii. Prin blogul lor, Wiki Greek Mythology, Nerk își propune să reducă diferențaîntre lumea antică și cititorul modern, făcând tărâmurile mitice accesibile tuturor.Nerk Pirtz nu este doar un scriitor prolific, ci și un povestitor captivant. Narațiunile lor sunt bogate în detalii, aducând în mod viu zei, zeițe și eroi la viață. Cu fiecare articol, Nerk invită cititorii într-o călătorie extraordinară, permițându-le să se cufunde în lumea fermecătoare a mitologiei grecești.Blogul lui Nerk Pirtz, Wiki Greek Mythology, servește ca o resursă valoroasă pentru savanți, studenți și entuziaști deopotrivă, oferind un ghid cuprinzător și de încredere pentru lumea fascinantă a zeilor greci. Pe lângă blogul lor, Nerk a scris și mai multe cărți, împărtășindu-și expertiza și pasiunea în formă tipărită. Indiferent dacă scrie sau vorbește în public, Nerk continuă să inspire, să educe și să captiveze publicul cu cunoștințele lor de neegalat despre mitologia greacă.