Cuprins
PRETENDENȚII LUI HELEN ÎN MITOLOGIA GREACĂ
Elena din Troia este, fără îndoială, cea mai faimoasă femeie despre care s-a scris în povestirile mitologice grecești; chipul ei a fost cel care a lansat 1000 de corăbii. Adunarea unei armade pentru a o aduce înapoi pe Elena din Troia nu s-a datorat doar frumuseții Elenei, ci a avut la fel de mult de-a face cu Jurământul lui Tyndareus luate de pretendenții Elenei înainte de căsătoria ei.
Elena din SpartaElena a fost fiica lui Zeus și a Ledei, iar ulterior a fost crescută de soțul Ledei, regele Tyndareus din Sparta, ca și cum ar fi fost a lui. Vezi si: Copiii lui Nyx în mitologia greacăHelen în copilărie a fost răpită de Tezeu, care dorea să facă din fiica lui Zeus noua sa soție, deși ulterior a fost recuperată de frații ei, Castor și Pollux; în cele din urmă, Elena a ajuns la maturitate. Tyndareus prin urmare, a trimis vorbă ca pretendenții eligibili să se prezinte în Sparta. Frumusețea Elenei era deja cunoscută pe scară largă și, în curând, cei mai râvniți regi, prinți și eroi din întreaga lume antică s-au îndreptat spre Sparta pentru a concura pentru mâna Elenei. | Elena din Troia - Evelyn de Morgan (1855-1919) - PD-art-100 |
Pretendenții lui Elena
Nu există o listă definitivă pentru care dintre bărbații care vor deveni colectiv cunoscuți sub numele de pretendenți ai Elenei, deși folosind 3 surse separate Cataloage de femei (Hesiod), Fabulae (Hyginus), și Bibliotheca (Pseudo-Apollodorus), pot fi stabilite 45 de nume individuale. Douăsprezece nume pot fi găsite în fragmentele supraviețuitoare ale Cataloage de femei , 36 de nume de pretendenți ai Elenei sunt înregistrate în Fabulae , iar 31 de nume se află în Bibliotheca; există o oarecare concordanță, dar și multe dezacorduri, în ceea ce privește numele pretendenților Elenei astfel consemnate. |
Lista pretendenților lui Elena
Hesiod | Hyginus | Apollodorus |
Agapenor | Agapenor | |
Ajax cel Mare | Ajax cel Mare | Ajax cel Mare |
Ajax cel Mic | Ajax cel Mic | |
Alcmaeon | ||
Amphilochus | Amphilochus | |
Amphimachus | Amphimachus | |
Ancaeus | ||
Antilochus | Antilochus | |
Ascalaphus | Ascalaphus | |
Blanirus | ||
Clytius | ||
Diomedes | Diomedes | |
Elephenor | Elephenor | Elephenor |
Epistrophus | ||
Eumelus | Eumelus | |
Eurypylus | Eurypylus | |
Ialmenus | ||
Idomeneus | Idomeneus | |
Leitus | ||
Leonteus | Leonteus | |
Lycomedes | ||
Machaon | Machaon | |
Meges | Meges | |
Menelaus | Menelaus | Menelaus |
Menestheus | Menestheus | Menestheus |
Meriones | ||
Nireus | ||
Odysseus | Odysseus | Odysseus |
Patroclus | Patroclus | |
Peneleus | Peneleus | |
Phemius | ||
Phidippus | ||
Philoctetes | Philoctetes | Philoctetes |
Podalirius | Podalirius | |
Podarces | ||
Polypoetes | Polypoetes | |
Polyxenus | Polyxenus | |
Protesilaus | Protesilaus | Protesilaus |
Prothous | ||
Schedius | ||
Sthenelus | Sthenelus | |
Teucer | ||
Thalpius | Thalpius | |
Thoas | ||
Tlepolemus | ||
Pretendenții lui Elena
În toate cele trei surse, doar 7 nume sunt acceptate de toți ca fiind pretendenți ai Elenei: Ajax - Ajax cel Mare sau Ajax Telamonianul a fost fiul eroului Telamon și vărul lui Ahile. Ajax a fost unul dintre acei eroi antrenați de centaurul Chiron și își făcuse deja un renume de războinic iscusit înainte de adunarea pretendenților Elenei. Elephenor - Elephenor a fost rege al abanienilor din Eubeea și fiul fostului rege, Chalcodon. Menelaus - Menelaus, fiul lui Atreus și fratele lui Agamemnon, era un exilat din Micene, care fusese bine primit la curtea spartană a regelui Tyndareus. Menestheus - Menestheus era fiul lui Peteos și rege al Atenei; Menetheus fusese făcut rege de către frații Elenei, Castor și Pollox, când Tezeu fusese destituit. Vezi si: Actaeon în mitologia greacăOdysseus - Odiseu era fiul lui Laerte, regele cefalenilor. Mai târziu, Odiseu va fi numit rege al Itaca, deși insula Itaca era doar o parte a regatului său. Philoctetes - Filoctetes era fiul argonauților și al regelui Poeas din Tesalonic. Filoctetes era cel mai faimos arcaș al vremii, fiind și proprietarul arcului și săgeților lui Heracles. |
Protesilaus - Protesilaus a fost fiul lui Iphicles din Phylace. Protesilaus s-ar putea să se fi numit inițial Iolaus, dar a luat numele Protesilaus la Troia.
Multe alte nume celebre au apărut în lista de pretendenți ai Elenei întocmită de scriitorii antici. Printre aceste alte nume se numără nume precum Ajax cel Mic , fiul lui Oileus din Locris, Diomede, rege al Argosului și cel mai faimos războinic al vremii, Idomeneus , fiul lui Deucalion din Creta, Patroclus, fiul lui Menoetius și prieten de-o viață cu Ahile, Polypoetes, fiul lui Pirithous și rege al Lapitelor, și Teucer , cunoscutul arcaș și fratele vitreg al lui Ajax cel Mare.
S-ar fi putut aștepta ca printre pretendenții Elenei să se regăsească și alte persoane celebre din acea perioadă, printre care Agamemnon și Ahile, dar s-a spus că Ahile era prea tânăr, iar Agamemnon era deja căsătorit cu sora Elenei, Clitemnestra.
este ales pretendentul de succes al Elenei
Lista pretendenților Elenei arată că toți cei mai curajoși și mai iscusiți luptători erau prezenți în Sparta, căutând mâna Elenei, iar acest lucru i-a creat o problemă lui Tyndareus, deoarece alegerea unuia în detrimentul celorlalți ar fi putut duce la vărsare de sânge și la dușmănii între indivizi și orașe.
Atunci a fost invocat Jurământul lui Tyndareus, inventat de Odiseu, un jurământ prin care toți pretendenții erau obligați prin cuvânt să îl protejeze pe soțul ales al Elenei.
După ce amenințarea cu violența dintre pretendenții Elenei s-a diminuat, Elena a primit libertatea de a-și alege singură soțul, iar dintre toți pretendenții eligibili, Elena l-a ales pe prințul exilat din Micene, Menelaus .
Menelaus va primi tronul Spartei de la Tyndareus, în timp ce toți ceilalți pretendenți dezamăgiți ai Elenei s-au întors în țările lor.
Într-un timp relativ scurt, însă, toți foștii pretendenți ai Elenei s-au reunit la Aulis, căci prințul troian Paris o răpise pe Elena, iar Menelaus a invocat jurământul lui Tyndareus, pentru a chema o forță care să-i recupereze soția.
Răpirea Elenei de către Paris - Johann Heinrich Tischbein cel Bătrân (1722-1789) - PD-art-100